Merele păstrate peste iarnă rezistă câteva luni dacă sunt dintr-un soi de toamnă târzie, culese întregi și ținute la 0–4 °C, într-un aer umed. Soiurile de vară nu se păstrează, oricât de bine ar fi depozitate. Restul ține de sortare atentă și de o verificare regulată, pentru că un singur fruct stricat le grăbește pe cele din jur.
Ce soiuri de mere se păstrează cel mai bine peste iarnă?
Se păstrează bine soiurile de toamnă târzie și de iarnă, cu coaja groasă și pulpa fermă, culese la maturitatea de recoltare, nu la cea de consum.
| Grupa de soiuri | Exemple | Durată orientativă de păstrare |
|---|---|---|
| De vară | Soiuri timpurii, coapte în iulie–august | 1–3 săptămâni |
| De toamnă | Soiuri coapte în septembrie | 1–2 luni |
| De iarnă, coajă subțire | Golden Delicious | 3–4 luni, se zbârcește dacă aerul e uscat |
| De iarnă, coajă groasă | Idared, Jonathan, soiuri vechi locale de iarnă | 4–6 luni |
Merele din soiurile vechi, aflate în multe livezi de pe lângă casele din Maramureș, sunt adesea foarte rezistente la păstrare, chiar dacă la cules par tari și acre. Ele își dezvoltă gustul abia după câteva săptămâni în pivniță.
Când se culeg merele pentru păstrare?
Merele pentru păstrare se culeg când semințele s-au colorat în maro și fructul se desprinde ușor de pe ram la o răsucire, cu codița întreagă. Culese prea devreme, se zbârcesc și rămân fără gust; culese prea târziu, se înmoaie repede.
Fructele se iau cu mâna, nu se scutură din pom, și se pun în coș fără să fie aruncate. O lovitură care nu se vede la cules devine, după câteva săptămâni, o pată maro de la care pornește putrezirea.
La ce temperatură și umiditate se țin merele?
Merele se păstrează cel mai bine la 0–4 °C și la o umiditate a aerului de 85–95%, într-un loc întunecat și aerisit. O pivniță sau un beci răcoros se apropie de aceste condiții; cămara încălzită sau balconul închis, de regulă, nu.
- Sub aproximativ –2 °C, merele îngheață, iar după dezgheț pulpa devine moale și sticloasă.
- La peste 10 °C, coacerea continuă repede și durata de păstrare se scurtează la câteva săptămâni.
- În aer uscat, fructele pierd apă și se zbârcesc; un vas cu apă în încăpere sau o pardoseală de pământ ajută.
Pregătirea pivniței se face odată cu lucrările din grădină de la sfârșitul sezonului, descrise în articolul despre ce mai are de făcut grădina după prima brumă.
Cum se așază merele în lăzi ca să nu se strice?
Merele se așază într-un singur strat, sau cel mult în două, cu codița în sus și fără să se atingă, în lăzi de lemn sau de plastic cu fante de aerisire.
- Sortare: se păstrează doar fructele întregi, fără lovituri, pete sau găuri de viermi; restul se consumă sau se prelucrează imediat.
- Învelire: fructele cele mai valoroase se înfășoară individual în hârtie, care oprește extinderea putrezirii de la un măr la altul.
- Etichetare: fiecare ladă se notează cu soiul, ca soiurile care se păstrează mai puțin să fie consumate primele.
- Așezare: lăzile se pun pe grinzi sau pe paleți, nu direct pe beton, cu spațiu de aer între ele.
Ce nu se depozitează lângă mere?
Lângă mere nu se țin cartofii, morcovii și varza, pentru că merele eliberează etilenă, un gaz care grăbește coacerea și îmbătrânirea altor produse. Morcovii pot căpăta gust amar, iar cartofii încolțesc mai repede.
Merele preiau la rândul lor mirosurile puternice, de la ceapă, usturoi sau produse de curățenie. Ideal, au o încăpere sau un raft separat, cât mai departe de legume.
Cât de des se verifică merele depozitate?
Merele depozitate se verifică cel puțin o dată pe lună, iar spre sfârșitul iernii o dată la două săptămâni. Fructele cu pete moi, mucegai sau miros fermentat se scot imediat, împreună cu cele care le atingeau și sunt umede.
Merele scoase pot fi folosite la compot, oțet sau magiun dacă partea afectată este mică. Cele stricate de tot ajung la compost, după regulile din ghidul despre biodeșeurile din gospodărie și compostare. O recoltă bogată, păstrată bine, poate fi vândută și în afara sezonului, cu pașii explicați în articolul despre vânzarea produselor din gospodărie de către micii producători.
