Zăpada grea pe acoperiș devine periculoasă atunci când greutatea ei se apropie de sarcina pentru care a fost calculată structura sau când alunecă brusc peste curte și peste trecători. Contează mai puțin grosimea stratului și mai mult tipul zăpezii: un strat umed sau înghețat cântărește de câteva ori mai mult decât unul de zăpadă proaspătă și pufoasă. În zonele de munte și de depresiune ale Maramureșului, ninsorile repetate urmate de dezgheț și ger sunt situațiile care cer cea mai mare atenție.
Cât cântărește zăpada de pe acoperiș?
Zăpada de pe acoperiș cântărește între aproximativ 50 și 500 kg pe metru cub, în funcție de cât de umedă și de tasată este, iar gheața ajunge la circa 900 kg pe metru cub.
| Tip de zăpadă | Densitate orientativă | Greutate pe 1 m² la un strat de 30 cm |
|---|---|---|
| Proaspătă, pufoasă | 50–150 kg/m³ | 15–45 kg |
| Așezată după câteva zile | 200–300 kg/m³ | 60–90 kg |
| Umedă, după dezgheț | 300–500 kg/m³ | 90–150 kg |
| Strat de gheață | circa 900 kg/m³ | circa 270 kg |
Pe un acoperiș de 100 m², un strat de 30 cm de zăpadă umedă poate însemna 9–15 tone. Ploaia căzută peste zăpadă nu se scurge, ci este absorbită, astfel că greutatea crește fără ca stratul să pară mai gros.
Ce acoperișuri sunt cele mai expuse?
Cele mai expuse sunt acoperișurile cu pantă mică, cele vechi, cu grinzi slăbite de umezeală, și cele la care s-au adăugat straturi noi de învelitoare fără un calcul al structurii.
- Anexele gospodăriei, șurile și garajele cu deschideri mari și fără stâlpi intermediari.
- Acoperișurile plate sau aproape plate, unde zăpada nu alunecă deloc.
- Zonele în care vântul adună zăpada: lângă un perete mai înalt, în dolii sau în spatele coșului.
- Casele lăsate nelocuite, unde nimeni nu observă din timp încărcarea, situație descrisă și în articolul despre casele lăsate goale luni întregi.
Ce semne arată că acoperișul este suprasolicitat?
Semnele unei încărcări excesive sunt trosnetele din pod, ușile interioare care se închid greu dintr-odată, fisurile noi în tencuială și tavanul care se lasă vizibil. Oricare dintre ele înseamnă că încăperile de dedesubt se evacuează și că zăpada se îndepărtează cât mai repede, cu ajutor specializat.
Infiltrațiile apărute la tavan în timpul iernii au adesea altă cauză: barajele de gheață de la streașină. Căldura scăpată prin pod topește zăpada de pe acoperiș, apa îngheață din nou la marginea rece și se strânge în spatele gheții, sub țiglă sau sub tablă. Izolarea podului reduce acest efect mai bine decât orice curățare repetată.
Cum se curăță zăpada de pe acoperiș în siguranță?
Zăpada se curăță de preferință de la sol, cu o greblă de acoperiș cu coadă telescopică, trasă dinspre streașină spre coamă, fără ca cineva să urce pe casă.
- Zona de sub streașină se delimitează, iar copiii, animalele și mașinile se țin departe.
- Se lasă un strat de 5–10 cm pe acoperiș, ca învelitoarea să nu fie zgâriată sau desprinsă.
- Pe tablă și pe țiglă se folosesc unelte din plastic sau lemn, nu lopeți metalice.
- Zăpada se îndepărtează uniform, pe ambele pante, pentru ca structura să nu fie încărcată doar pe o parte.
- Cablurile electrice care ajung la casă se ocolesc; coada telescopică metalică nu se apropie de ele.
Lucrul la înălțime, pe acoperiș înghețat, se lasă unor echipe care au ham, puncte de ancorare și experiență. Un acoperiș cu probleme se repară mai sigur vara, când pot fi verificate și straturile de protecție, inclusiv hidroizolațiile bituminoase ale acoperișurilor plane.
Ce se face cu țurțurii de la streașină?
Țurțurii mari se dau jos de la distanță, cu o prăjină lungă, stând lateral față de ei și niciodată direct dedesubt. Un țurțur de un metru poate cântări câteva kilograme și se rupe fără avertisment în zilele cu soare.
Până la îndepărtare, trotuarul sau aleea de sub streașină se marchează și se ocolește. Țurțurii care se refac în fiecare zi în același loc indică pierderi de căldură prin acoperiș chiar deasupra lor.
Cum se pregătește acoperișul înainte de iarnă?
Acoperișul se pregătește din toamnă: jgheaburile și burlanele se curăță de frunze, țiglele sparte se înlocuiesc, iar opritorii de zăpadă se verifică deasupra ușilor și a aleilor. În pod se urmăresc petele de umezeală și grinzile atacate de putregai. Celelalte lucrări de dinaintea sezonului rece sunt adunate în ghidul despre casa pregătită de iarnă în Maramureș.
