Degerăturile sunt leziuni produse de frig asupra pielii și, în formele grave, asupra țesuturilor de sub ea. Apar cel mai des la degetele mâinilor și picioarelor, la nas, la urechi și pe obraji, iar gravitatea lor se apreciază corect abia după reîncălzire. Primul ajutor corect înseamnă încălzire treptată în apă călduță, nu frecare cu zăpadă și nici apropiere de sobă.
Ce sunt degerăturile și de ce apar?
Degerăturile apar când temperatura țesuturilor scade atât de mult încât circulația sângelui se reduce puternic, iar în cazurile grave se formează cristale de gheață în țesut. Corpul își protejează organele interne micșorând fluxul de sânge spre extremități, care rămân astfel primele expuse.
Riscul nu depinde doar de temperatura aerului. Vântul, umezeala și contactul direct cu metalul sau cu zăpada răcesc pielea mult mai repede decât aerul calm și uscat.
Cine are risc mai mare de degerături?
Riscul crește la persoanele care stau mult în frig fără mișcare, au haine sau încălțăminte ude ori prea strâmte, sau au o circulație periferică redusă.
- persoanele care lucrează afară iarna, drumeții și schiorii surprinși de vreme rea;
- copiii mici și vârstnicii, care semnalează mai greu că le este frig;
- persoanele cu diabet, cu boli ale vaselor de sânge sau cu sensibilitate redusă la mâini și picioare;
- fumătorii și cei care au consumat alcool, care dă o falsă senzație de căldură;
- cei cu ghete strâmte sau cu șosete multe înghesuite, care strâng piciorul.
Hainele potrivite pe straturi reduc mult riscul; principiile sunt explicate în ghidul despre hainele pentru un weekend la munte, iarna.
Cum se recunosc gradele degerăturilor?
Degerăturile se împart în mod obișnuit în patru grade, după adâncimea leziunii, iar forma cea mai ușoară, numită uneori congelare superficială, nu lasă urme.
| Formă | Cum arată | Ce se simte | Evoluție obișnuită |
|---|---|---|---|
| Congelare superficială | Piele palidă sau roșie | Furnicături, amorțeală | Revine complet după încălzire |
| Gradul 1 | Roșeață, umflătură, uneori zone albe-cenușii | Usturime, mâncărime, durere | Vindecare fără sechele în câteva săptămâni |
| Gradul 2 | Bule cu lichid clar în prima zi | Durere la reîncălzire | Vindecare în săptămâni, cu îngrijire medicală |
| Gradul 3 | Bule cu lichid sângeriu, piele întărită | Insensibilitate | Pierdere de țesut, cicatrici |
| Gradul 4 | Piele vânătă sau neagră, rece și dură | Lipsa totală a sensibilității | Risc de pierdere a degetului sau a segmentului |
Pentru că bulele apar abia după ore, gradul exact se stabilește de medic, de obicei după reîncălzire și uneori după câteva zile.
Ce se face imediat în cazul unei degerături?
Persoana se mută într-un loc cald și adăpostit, iar zona afectată se încălzește în apă călduță, de aproximativ 37–39 °C, timp de 15–30 de minute, până când pielea devine moale și își recapătă culoarea.
- Se scot hainele ude, inelele, ceasul și încălțămintea strâmtă, înainte ca zona să se umfle.
- Temperatura apei se verifică cu un termometru sau cu încheietura unei persoane sănătoase, nu cu mâna degerată.
- Reîncălzirea este dureroasă; durerea arată de regulă că circulația revine.
- După încălzire, zona se usucă prin tamponare, se acoperă cu comprese uscate, iar degetele se separă între ele.
- Membrul afectat se ține ușor ridicat, iar persoana primește băuturi calde, fără alcool.
Dacă există riscul ca zona să înghețe din nou pe drum, reîncălzirea se amână până la destinație, pentru că înghețarea repetată agravează leziunile.
Ce greșeli agravează degerăturile?
Cea mai gravă greșeală este frecarea pielii, cu zăpadă sau cu mâna, pentru că țesutul înghețat se rănește ușor. La fel de periculoasă este încălzirea direct la sobă, la foc, cu uscătorul de păr sau cu sticle fierbinți: pielea amorțită nu simte căldura și se poate arde.
Bulele nu se sparg acasă, iar persoana nu merge pe picioarele dezghețate dacă poate fi transportată. Alcoolul și fumatul reduc și mai mult circulația în extremități.
Când este nevoie de medic sau de 112?
Consultul medical este necesar la orice degerătură care depășește congelarea superficială: bule, piele care rămâne amorțită, tare, cenușie sau vânătă după încălzire. Tratamentul se stabilește de medic, în funcție de gradul leziunii.
Se sună la 112 când persoana tremură necontrolat sau a încetat brusc să tremure, este confuză, somnolentă ori vorbește greu, semne posibile de hipotermie, care are prioritate față de degerătură. Pe trasee izolate, cum sunt cele descrise în articolul despre drumețiile în Munții Rodnei, ajutorul ajunge greu, iar o ieșire planificată cu marjă de timp contează. Pentru activitățile de iarnă cu risc mai mic, câteva variante sunt adunate în ghidul despre Maramureșul iarna.
